Ouale incondeiate in traditia romaneasca

Incondeierea oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.

Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete.

Oul vazut ca un simbol primordial, samanta vietii, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.


Oul incondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.

Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceara colorata, cu vopsele, cu margele, etc).

Decorarea oualor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul "batic". Oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile care urmeaza sa ramana albe. Se scufunda oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene.

Apoi oul se va scufunda in vopsea rosie. Procedeul se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele mai intense. In final oul se acopera cu un strat de nitrolac, care va da stralucire oului si va proteja decoratiunile.

Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

Incondeierea oualelor


I. Tehnologia populara, care transforma oul in opera de arta, cuprinde mai multe faze de lucru:

　

1. se aleg oua proaspete de gaina si rata, se scufunda in apa (ouale proaspete cad la fund, ouale vechi se ridica la suprafata);
2. ouale trebuia sa fie mari si frumoase, cu coaja groasa si fara demivelari;
3. se spala usor sa nu se sparga cu apa calda si otet pentru a "prinde" vopseaua uniform, fara pete;
4. se aseaza ouale in pozitie orizontala intr-un vas cu apa pentru a se alege bula de aer pe margine, nu la capete;
5. ouale se fierb la foc domol pentru a nu plecni coaja;
6. se prepara vopselele din plante sau produse de industrie chimica, fiecare culoare intr-un vas curat;
7. se confectioneaza chisita sau festeleul (cele mai vechi "condeie" au fost lumanarea, cu al carui capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne), pana de gasca care avea rolul cornului de ornat al olarului, pensula sau penita.

Delimitarea zonelor de culoare se face cu tus negru. Cea mai cunoscuta tehnica este cea a impistruirii cu ceara, foarte complexa si foarte greu de realizat. Se utilizeaza chisita cu fir de par, cit si cea din tabla de alama foarte fina.

8. se topeste ceara de albine in care se adauga, ca adjuvant, putin carbune pisat;
9. se incondeieaza ouale cu motive ornamentale sau florale;
10. oul incondeiat se introduce in vasul cu vopsea pentru colorarea fondului;
11. se scot ouale si se sterg urmele de ceara care lasa in locul lor desenul alb (incondeierea monocroma);

II. Oua marmorate
Ouale umezite se "tavalesc" prin amestecul de foi de ceapa rosie si alba, fire de iarba, marar si patrunjel tocate marunt, se leaga intr-o bucata de ciorap de nylon si se pun la fiert 10 minute. Se transfera in vasele cu vopsea (rosie, albastra, bleumarin, verde sau turcoaz) si la sfarsit se indeparteaza ciorapul iar ouale se sterg cu untura.

III. Incondeierea cu ceara
Ouale caldute (inainte au fost fierte)se incondeieaza cu ceara de albine care sta la foc mic intr-o cutiuta de tabla pentru a tine ceara lichida. Dupa ce ceara s-a uscat, se introdul ouale in vopsea rosie. Pe ou va ramane modelul desenat cu condeiul. In loc de ceara se pot folosi modele din scotch lipite pe ou si dezlipite dupa vopsire.

IV. Oua bicolore
Se vopsesc ouale cu o culoare deschisa. Dupa ce se usuca, fara a fi unse pentru luciu, se introduc pana la jumatate de mai multe ori in alta culoare (albastru, verde, violet). Nu se tin in vas ci in mana si se scutura repetat, astfel se face o "trecere" de la o culoare la alta.

Vopsirea oualelor cu plante

 

　

Se fierb plantele specifice culorii dorite si se coloreaza ouale.

Rosu:
- suc de sfecla cruda;
- se fierb cantitati egale de coaja de crusin si frunze de soc intr-o cantitate tripla de apa timp de o ora, la sfarsit se adauga un pic de otet si se strecoara;
- coji de ceapa rosie fierte cu multa apa. Se lasa la odihnit 4-5 ore;
- afine, zmeura si sfecla rosie;
- coaja de mar paduret cu zeama de varza sau piatra acra.
 

Galben:
- coji de portocale, lamai, de morcov, seminte de telina si chimion care dau culoarea galben pai;
- sofranul da galben intens;
- coji de ceapa, coji de nuca si musetel.

Verde:
- fiertura de urzici sau de spanac (1 kg urzici la 500 ml apa) cu 2-3 linguri de otet;
- pentru un verde intens se tin urzicile 12 ore in apa apoi se introduc ouale si se fierb.

Albastru:
- flori de viorele fara peduncul se fierb in apa timp de o ora;
- mure;
- strugure;

Cu cat plantele se fierb mai mult cu atat culoarea se inchide.

Ouale se aseaza intr-un cos in care s-au pus frunze proaspete si diverse ornamente naturale. Un aspect placut poate fi dat si de orezul pus la incoltit acum o saptamana sau doua si ouale in interiorul acestuia.

　

Simboluri si semnificatii ale oualelor incondeiate

　

　

Cateva simboluri si semnificatii utilizate sunt:

linia dreapta verticala = viata; linia dreapta orizontala = moartea; linia dubla dreapta = eternitatea; linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea; linia usor ondulata = apa, purificarea; spirala = timpul, eternitatea; dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Dintre cele mai utilizate motive amintim:

Crucea - semnul crestinatatii - in jud. Muscel apare o cruce mica in punctul de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste "argeseanca" sau "goanga";

Crucea Pastelui - crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si "Ziua Pastelor";

Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca - este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete;

Crucea nafurei - crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca;

Steaua - este un motiv raspandit, intalnit mai ales in Bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este intalnit si cu numele de "floarea stachinei" sau "steaua ciobanului";

Manastirea - tot un simbol al crestinatatii;

Regnul animal: albina, broasca, sarpele, mielul;

Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graulu;

Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului ;

Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile;

Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor.

Despre Noi 

Utilizatorii noştri

Aici puteţi descrie un utilizator obişnuit şi de ce acest proiect este important pentru el. Este bine să vă motivaţi vizitatorii pentru ca ei să se reîntoarcă pe website-ul dumneavoastră.

Istoria proiectului

Aici puteţi descrie istoria proiectului şi prezenta motivele pentru care l-aţi creat. E de recomandat să menţionaţi etapele proiectului şi să cinstiţi persoanele care au participat la crearea acestuia.